4 greșeli de gramatică de care românii NU se pot despărți

0
3

Sunt câteva greşeli cu care românii s-au împrietenit atât de bine încât le iau cu ei peste tot: la muncă, la întâlnirile cu prietenii, în vacanţe. Generoşi, părinţii împărtăşesc erorile cu micuţii lor, astfel încât, deseori, greşeală devine normă.

1. Folosirea greşită a lui “decât” în loc de “doar” (şi invers) este probabil cea mai populară eroare sau oroare gramatică, spuneţi-i cum vreţi. Atât de populară, încât şi Mircea Geoană a făcut-o, în dezbaterea televizată anterioară prezidenţialelor din 2009. “Mai aveţi decât trei zile de mandat”, spunea Geoană la acea vreme, într-un schimb de replici cu Traian Băsescu. Social-democratul avea să piardă alegerile. “Decât” câteva voturi i-au lipsit pentru a deveni noul preşedinte.

Cum e corect? Regula e destul de simplă. “Decât” se foloseşte în structuri negative şi “doar” în cele afirmative. Exemple: “Nu am decât 5 lei în buzunar”, “Am doar 5 lei în buzunar” sau, ca să corectăm formularea din paragraful anterior, “Doar câteva voturi i-au lipsit pentru a deveni noul preşedinte”.

2. O altă greşeală îl are ca “port-drapel” pe fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, devenit faimos pentru aversiunea pe care o avea (şi, probabil, încă o are) pentru “pe care”. Şi Mihai Tatulici avea deseori scăpări cu “pe”-ul în acuzativ, dar nu cumva să trageţi concluzia că, dacă nu puneţi “pe”-ul atunci când e nevoie de el, o să ajungeţi demnitari de stat sau jurnalişti TV. Deşi, iată, şanse există!

Cum e corect? Acel “pe” face diferenţa între subiect şi complement direct, explică Rodica Zafiu într-un articol din “România Literară”. Iată câteva exemple: “Cartea care e pe masă”, “Cartea pe care am luat-o de pe masă”; sau, ca să îl corectăm pe Tăriceanu, “Calităţile pe care le au (unii miniştri)”.

3. “Să aibe” este o altă “invenţie” lexicală a românilor. Şi de această dată, greşeala are un demn reprezentant: fostul preşedinte Traian Băsescu. Iată câteva întrebări puse de români pe forumuri, găsite rapid pe internet: “Câţi copii trebuie să aibe o familie?”, “Câte kilograme trebuie să aibe tortul de nuntă?”, “Ce acte trebuie să aibe maşina dacă e înmatriculată pe Spania?”. Dar greşeala e prezentă şi în presă. Cei de la manager.ro ne vorbesc despre calităţile de bază pe care “trebuie să le aibe” potenţialii angajaţi. Probabil, doar limba străină e obligatorie, cea maternă e facultativă.

Cum e corect? Aici, nu sunt multe de explicat, corect este “să aibă”, “o să aibă” etc, niciodată cu “aibe”.

4. Merită notat că românii s-au cam plictisit de “engleji” şi “franceji”, de “ţigare” şi “sălbatec”, iar aceste aberaţii lexicale pot fi plasate cu mândrie în categoria “pe cale de dispariţie”. Însă, există o formulare greşită care a ţinut piept, cu mare succes, trecerii anilor. “Cât aveţi ceasul?” este o întrebare pe care românii o adresează adesea. Aparent, nu pare nimic greşit, dar încercaţi să analizaţi logic extrem de slaba legătură dintre cuvinte.

Cum e corect? Întrebarea poate fi “Aveţi un ceas?” sau, pentru a fi şi mai expliciţi, “Cât este ceasul?”.